Vocația poate fi descoperită și demonstrată numai atunci când savantul sau artistul își sacrifică tihna și bunăstarea pentru a se dedica acestei vocații.
Chemarea sau vocația relevă un talent înnăscut.
Chemarea sau vocația se consideră, de obicei, cum ne-o arată întrebuințarea curentă a acestor cuvinte, ca relevând un talent înnăscut într-o direcție sau într-alta.
Vocația dă însușirilor un anumit sens, o anumită direcție.
Vocația dă însușirilor un anumit sens, o anumită direcție. Vocația este o chemare cu care natura hrănește pe toți.
Înclinația este o formă de manifestare a intereselor.
Înclinația este o formă de manifestare a intereselor, a sentimentelor, a orientării (uneori de moment), către un domeniu, care nu întotdeauna coincide și cu aptitudinile.
Exercițiul unei profesiuni se cheamă vocație când răspunde la nevoi adânci ale sufletului.
Exercițiul unei profesiuni se cheamă vocație atunci când răspunde la anumite nevoi adânci ale sufletului.
Acela are vocațiune, care în momentul lucrării se uită pe sine.
Acela are vocațiune, care în momentul lucrării se uită pe sine.
Vocația este dominanta într-o individualitate.
Vocația este deci dominanta într-o individualitate, este timbrul special care va influența toate acțiunile ei, și care o va desemna ca fiind mai potrivită pentru cutare acțiune decât pentru alta.
Prin vocație înțelegem convergența puterilor omului spre anume manifestări.
Prin vocație înțelegem convergența tuturor puterilor omului spre anume manifestări, în direcția cărora el simte că se realizează pe sine, are sentimentul propriei libertăți, propriei afirmări.
O vocație ratată își pune pecetea pe toată viața.
O vocație ratată își pune pecetea pe toată viața.
În profesiune, insul își poate găsi mijlocul afirmării maxime.
În profesiune, insul își poate găsi mijlocul afirmării maxime, și în același timp mijlocul de a fi de folos, din toate puterile sale, colectivității. Însă, desigur, profesiunea trebuie în acest caz să corespundă vocației manifestate de individul uman.