Furnica are mânia ei.
[GRECIA ANTICĂ: Zenon din Citium, „Proverbe”.]
F. La fourmi a sa colère.
I. Anche la mosca ha la sua collera.
S. Cada hormiga tiene su ira.
A. Even a fly has its spleen.
G. Ameisen haben auch Galle.
Și porumbeii au fiere.
I. Anche i colombi hanno fiele.
Pe vulpe, chiar dacă se face călugăriță, s-o n-o lași printre găini.
Culcă-te odată cu mielul și scoală-te odată cu ciocârlia.
F. Couchez-vous avec l’agneau et levez-vous avec l’alouette.
A. Go to bed with the lamb and rise with the lark.
Natura se mulțumește cu puțin.
F. Nature est contente de peu.
Salută copacul care te adăpostește; el merită.
F. Un arbre qui t’abrite, Salue-le; il le mérite.
Orice ființă se iubește pe sine însăși.
L. Omne animal se ipse diligit.
„Cum îți merg puii, corbule?” „De ce merg se negresc.” („Arată fireasca răutate a unora ce spre sporire merge.” Iordache Golescu)
Pomul nu poartă fructe pentru el, ci pentru oameni.
L. Non sibi poma gerit, verum mortalibus arbor.