Cine se dedă lenei şi poftelor, crezând că îşi găseşte fericirea pe această cale, va pieri în cele din urmă copleşit de dezgust şi scârbă de viaţă; aceasta este o lege biologică a naturii omeneşti, tot aşa ca şi cealaltă, anume că după o activitate dusă la bun sfârşit urmează plăcere şi că după exerciţiu puterile cresc.
Voința exercită o influență statornică asupra judecății.
Voința exercită o influență statornică asupra judecății, ea determină greutatea lucrurilor și fenomenelor, motivelor și argumentelor.
Voința rațională nu este nimic altceva decât un fel de ordonare spontană a instinctelor.
Voința rațională nu este nimic altceva decât un fel de ordonare spontană a instinctelor prin rațiune.
Voința este factorul primitiv și constant al vieții sufletești.
Voința este factorul primitiv și, în oarecare sens, constant al vieții sufletești.
Personalitatea este forma vieții interne a omului.
Personalitatea […] este forma vieții interne a omului. O putem defini forma internă a unei ființe care are cugetare și voința conștientă și rațională.
Intuițiile fără noțiuni sunt oarbe, noțiunile fără intuiții sunt goale.
Intuițiile fără noțiuni sunt oarbe, noțiunile fără intuiții sunt goale.
Inteligența este factorul secundar care se formează în serviciul voinței.
Inteligența este factorul secundar și variabil care se formează ca organ în serviciul voinței.
Sarcina inteligenței este de a găsi mijloacele ce duc la ținta spre care se îndreaptă voința.
Sarcina inteligenței este de a găsi mijloacele și căile ce duc la ținta spre care se îndreaptă voința.
S-ar putea defini inteligența putința de a anticipa fenomene viitoare.
S-ar putea defini inteligența tocmai putința de a vedea din ceea ce e dat ceea ce încă nu e dat, de a anticipa din fenomene prezente, pe temeiurile unor raporturi observate, fenomene viitoare, spre a le folosi ca motive ale unor hotărâri prezente.
Omul care gândește asupra lucrurilor se scutură de apăsarea durerii.
Omul, care gândește asupra lucrurilor și vieții, se scutură de apăsarea durerii și de apăsarea mai mare a temerii prin aceea că pune la baza năpăstuirilor soartei un gând, o idee.