Cine se dedă lenei şi poftelor, crezând că îşi găseşte fericirea pe această cale, va pieri în cele din urmă copleşit de dezgust şi scârbă de viaţă; aceasta este o lege biologică a naturii omeneşti, tot aşa ca şi cealaltă, anume că după o activitate dusă la bun sfârşit urmează plăcere şi că după exerciţiu puterile cresc.
Calea care duce la fericire este calea sârguinței.
Calea care duce la fericire nu este decât cunoscuta cale largă, drumul mare al sârguinţei…
Lenea și neglijența sunt rămășițe ale atitudinii de dispreț boieresc față de muncă.
Lenea şi neglijenţa, ca trăsături de caracter care se exprimă într-o atitudine negativă sau indiferentă faţă de muncă, într-o îndeplinire formală a sarcinilor, sunt rămăşiţe ale atitudinii de dispreţ boieresc faţă de muncă.
Leneșii doresc necontenit să facă ceva.
Leneşii doresc necontenit să facă ceva.
Lenea nu e odihnă și de aceea-i lipsește mulțumirea.
Lenea nu e odihnă şi de aceea-i lipseşte mulţumirea.
Lenea e fiica nedreptății.
Lenea e fiica nedreptăţii.
Hărnicia este soră bună cu sârguința.
Aşadar, hărnicia este soră bună cu sârguinţa sau râvna şi duşmanul lenei, al trândăviei.
Lenevia e o povară pentru cel stăpânit de dânsa.
Lenevia e o povară pentru cel stăpânit de dânsa, ca şi pentru oamenii harnici. Ea este o povară pentru trândav, prin faptul că prin nelucrare aduce slăbire în vlaga trupului.
Trândăvia pricinuiește tristețea și voia rea.
Trândăvia… te face să meditezi la cele mai mici neplăceri, îți mărește necazurile și durerile, și astfel pricinuiește tristețea, voia rea, ipohondria, această boală a sufletului, mama bolilor corpului.
Trândăvia duce la boală, la viciu și la degradare.
Trândăvia duce la boală, la viciu şi la degradare.