Se pregăteau să potcovească armăsarul pașii, când cărăbușul întinse lăbuța.
Nu există vierme așa de mic să nu creadă că are un suflet de două ori mai mare.
Țapul poartă coada totdeauna ridicată către cer ca și cum ar susține ceva care, de altfel, nici nu va cădea.
Firul de pai își imaginează că marea se agită împotriva lui.
Așezându-se pe o cracă fluturele se teme să n-o rupă.
Acest site web folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și pentru a analiza traficul. Făcând clic pe 'Accept', sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor noastre. Puteți crea o pagină de Politică de Confidențialitate și o puteți lega aici.