Caracterul nu-i deci altceva decât cunoștința cea mai desăvârșită posibilă a individualității noastre, în slăbiciunile și virtuțile ei.
Nici un caracter nu este așa încât să poată fi lăsat în deplina sa voie.
Nici un caracter nu este așa încât să poată fi lăsat în deplina sa voie, ci toate au trebuință de a fi îndreptate prin noțiuni și maxime.