Dacă toată prevederea noastră nu ne poate face viața fericită, cu atât mai puțin nepăsarea noastră!Vauvenargues, Maxime și reflecții, pag. 25; 284.

Ce rost are să ne mirăm de faptul că oamenii au crezut animalele făcute pentru ei, dacă gândesc tot așa despre semenii lor, iar avuția îi deprinde pe cei puternici să nu se socotească decât pe ei pe pământ?Vauvenargues, Maxime și reflecții.

Rațiunea și simțirea se sfătuiesc și se completează rând pe rând. Cine n-o consultă decât pe una din ele și renunță la cealaltă se lipsește fără chibzuință de o parte din ajutoarele care ne-au fost hărăzite pentru a ne conduce.Vauvenargues, Maxime și reflecții.

Mila e mai puțin duioasă ca iubirea.Vauvenargues, Maxime și reflecții, pag. 16; 27; 28; 100.

Îi mustrăm mult pe cei nevoiași pentru cele mai neînsemnate greșeli, dar îi căinăm prea puțin pentru cele mai mari năpaste.Vauvenargues, Maxime și reflecții, pag. 16; 27; 28; 100.

Avarul își spune în sinea lui: „Nu e treaba mea să mă ocup de soarta nevoiașilor!” Și închide gura milei care îl sâcâie.Vauvenargues, Maxime și reflecții, pag. 16; 27; 28; 100.