Voința nu poate fi explicată decât ca produs al evoluției social-istorice a individului, ca rezultat al dezvoltării capacităților general umane.
Proverbs by: Ana Tucicov-Bogdan
Capacitatea individului de a iniția acțiuni, de a le declanșa sau amâna și suspenda în mod premeditat, cu depunerea unui efort conștient pentru învingerea dificultăților ivite, o numim voință.
Uitarea se manifestă la individ ca imposibilitate de a-și reaminti datele memorate ori de a mai recunoaște evenimentele trăite și înregistrate la o nouă confruntare cu acestea.
Temperamentul cuprinde dinamica generală a individului, disponibilul său energetic, care se manifestă și imprimă o notă dominantă tuturor trăirilor și comportării sale. Dinamica temperamentală se exteriorizează atât în mișcările persoanei, cât și în afectivitate, în conduite voluntare ori în procesele de cunoaștere; ea se exprimă în mimica individului, în viteza și ritmul vorbirii, în aspectele […]
Personalitatea însăși nu este altceva decât efectul și totodată sistemul unor interrelații. Cu cât personalitatea se găsește pe o treaptă mai evoluată a dezvoltării sociale și aparține unei societăți dinamice — iar la noi unui sistem de relații socialiste — cu atât contactele sale mutuale în colectivitate sunt mai ample, mai numeroase și mai nuanțate.
Numai perceperea și înțelegerea adecvată a atitudinilor, a influențelor și aspirațiilor celorlalți, îi pot permite individului o mai bună cunoaștere de sine, precum și o mai bună înțelegere, comunicare și colaborare cu semenii.
Pasiunile au la bază mecanismele cortico-subcorticale puternic consolidate și generalizate prin acțiune. Ele sunt fenomene afective dintre cele mai stabile, angrenând anumite deprinderi și obișnuințe din conduita individului, creându-i o adevărată necesitate de a efectua acțiunea și de a trăi continuu pasiunea, de a o alimenta permanent.
Întipărirea sau memorarea… se realizează ca o activitate selectivă, determinată, pe de o parte, de însușirile obiective, ale evenimentelor și situațiilor de la care ne vin informațiile, de faptul dacă acestea ne satisfac sau nu anumite trebuințe, iar pe de altă parte, în funcție de interesul individului, de motivația sa, de dorințele, aspirațiile, sentimentele față […]
Ceea ce caracterizează în mod deosebit învățarea umană este explorarea vie și selectivă a situațiilor, cu posibilitatea de a sparge tiparele comportamentale existente și a elabora forme noi de adaptare, soluții creatoare.
Sesizarea esențialului și relevarea legăturilor necesare, legice, caracterizează înțelegerea superioară, creatoare.