Cum sunt acum. Și nimeni nu știe cât m-au schimbat olarii! În mâini m-au frământat, în foc m-au ars… Și am fost odinioară o fată. De dorul meu au ars inimi, au cântat buze, și ochi au plâns… Eu care acum sunt cupa aceasta, ieri am fost o fată frumoasă… Am iubit și am plâns; oameni, duceți-mă la buzele voastre…
O mie și una de nopți [basmul Istoria dervișului al II-lea], vol. I, pag. 158.