Voința nu poate fi explicată decât ca produs al evoluției social-istorice a individului, ca rezultat al dezvoltării capacităților general umane.
Voința fermă constituie o condiție a reușitei acțiunilor.
Voința fermă constituie o condiție a reușitei acțiunilor.
Fiecare victorie a voinței îi dă omului siguranța propriei sale forțe morale.
Fiecare victorie a voinței asupra unui anumit lucru îi dă omului siguranța propriei sale forțe morale, a posibilității de a învinge diferite piedici.
Voința este sufletul universului.
Voința este sufletul universului și subiectul absolut al cunoștinței.
Cea mai înaltă treaptă de dezvoltare a voinței este activitatea condusă de conștiința datoriei sociale.
Cea mai înaltă treaptă de dezvoltare a voinței oamenilor este activitatea condusă de conștiința datoriei sociale, a necesității sociale, care presupune subordonarea acțiunilor individuale cerințelor societății, satisfacerii nevoilor și trebuințelor acesteia.
Voința nu poate fi numită cauză liberă, ci numai necesară.
Voința nu poate fi numită cauză liberă, ci numai necesară.
O voință puternică schimbă pe loc cea mai cumplită nenorocire.
O voință puternică schimbă pe loc cea mai cumplită nenorocire într-o stare suportabilă.
Numim voință capacitatea individului de a iniția acțiuni cu depunerea unui efort conștient.
Capacitatea individului de a iniția acțiuni, de a le declanșa sau amâna și suspenda în mod premeditat, cu depunerea unui efort conștient pentru învingerea dificultăților ivite, o numim voință.
Voința constă în capacitatea omului de a-și realiza activitatea pentru înfăptuirea scopurilor.
Voința constă în capacitatea omului de a-și realiza activitatea pe baza unor reprezentări sau idei, pentru înfăptuirea scopurilor sale, învingând obstacole ce se ivesc în calea realizării acestei activități.
Dacă-ți lipsește voința de orice libertate înseamnă că faci ca actele tale să fie lipsite de moralitate.
Dacă-ți lipsește voința de orice libertate înseamnă că faci ca actele tale să fie lipsite de orice moralitate.