Unde nu-i frică, rușinea nu se-ncurcă.

Parcă mi-e rușine mie, / Că nu ți-e rușine ție.

Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. („Se spune de cei care nu se rușinează de faptele lor urâte.” Iordache Golescu)

I-a crăpat obrazul, dar rușinea tot nu i-a pierit.

De față fiind, lipsește. (Absent, insensibil la dojană.)

Este rușine pentru un soț să fie femeia soției sale.

Se moare de rușine, nu de frică.

Hoțul fără o ureche ocolește satul; hoțul fără amândouă urechile trece prin sat.

Ceea ce este o rușine pentru omul de treabă, este o bucurie pentru cel rău.

E rușinos să încaleci pe un măgar, dar e și mai rușinos să cazi de pe el.