Aceia care pot mai bine imita sunt aceia care se vor acomoda mai ușor orișicărui mediu social.
Se imitează din interes, de plăcere, de nevoie, instinctiv și din vanitate.
Se imitează din interes, de plăcere, de nevoie, instinctiv și din vanitate, hrănită în primul rând de contagiune.
Imitația are ca bază repetiția.
Imitația are ca bază repetiția. O nuanță inerentă repetiției e „asemănarea”.
Prin imitarea faptelor, caracterul se formează decisiv.
Prin imitarea faptelor, caracterul se formează încet și pe nebăgate în seamă, dar decisiv.
Același om nu poate imita mai multe lucruri deodată așa de bine ca pe unul singur.
Același om nu poate imita mai multe lucruri deodată așa de bine ca pe unul singur.
Imitația nu va lua niciodată locul creației originale.
Imitația are, desigur, și ea un rol în formarea orizontului de cultură al unui individ sau în transmiterea unor influențe și experiențe, dar ea nu va lua niciodată locul creației originale, al inovației autentice.
Nu trebuie să faceți în fața copilului nimic din ceea ce nu vreți să facă, imitându-vă.
Nu trebuie să faceți în fața copilului nimic din ceea ce nu vreți să facă, imitându-vă.
Imitația e totdeauna nefericită.
Imitația e totdeauna nefericită, iar tot ce este falsificat displace în aceleași lucruri care încântă când sunt naturale.
Imitația în literatură nu se poate; ceea ce trece sub acest nume e o formă a plagiatului.
Imitația în literatură nu se poate; ceea ce trece sub acest nume e o formă a plagiatului.
Dacă nu ești cocoșat și vei face ce face cocoșatul, vei părea că ai și tu una.
Dacă nu ești cocoșat și vei face ce face cocoșatul pentru a-ți ascunde cocoașa, vei părea că ai și tu una.