Vin, vinarsul cui îi place, / Om de treabă nu se face.

Vinul puterea cât de mare, îndată o domoleală, când se pune pe ea călare.

Vinul face pe săraci bogați, pe ciungi cu mâini, pe ologi cu picioare și pe orbi cu ochi. (La beție imposibilul devine posibil și absurdul, realitate.)

Unde intră vinul, rușinea iese d-acolo.

Să bei vinul, dar el să nu te bea.

Să bea omul vin pân’ va ține leul de ureche, nu pân’ îi va scoate ciorile ochii.

Ori să nu bei peste măsură / Ori să fugi de băutură.

Nici cel treaz cu cei beți, nici cei înțelepți cu cei nebuni se pot înțelege.

Bețivul își tot spală gâtul cu apă de sapă, de teamă să nu ruginească.

Vinul îl face de râs pe vizir: nu stă ca în butoi.