Viața unui animal bolnav, tânguirea unui cerb urmărit prin păduri de către vânători, paloarea unei flori care cade și se ofilește, în fine toate imaginile nenorocirilor oamenilor întristează inima și scufundă sufletul într-o visare înduioșătoare.
Vauvenargues, Maxime și reflecții, pag. 16; 27; 28; 100.